Colectăm anual peste 60 mii tone de lapte de la 25 de ferme şi de la peste 5000 de producători individuali

Interviu cu Elena Belan, director general „JLC” SA

– Cu toţii ne amintim de scandalul mediatic care s-a declanşat după publicarea datelor studiului comandat de Fundaţia Est-Europeană, în urma căruia mulţi consumatori au fost convinşi că în produsele lactate autohtone „nu prea este lapte”…

Ar fi infantil să tăgăduiesc faptul că publicarea rezultatelor acelui studiu şi mai ales interpretarea lor de către unele instituţii mass-media, folosind titluri tendenţioase, „şocante”, nu a influenţat imaginea producătorilor autohtoni de lactate, inclusiv a companiei „JLC”.

Iniţial, când am văzut ce a apărut în presă, noi am rămas stupefiaţi. Titlurile de tipul „În produsele lactate autohtone nu există lapte” m-au întristat foarte mult. De 35 de ani activez în sectorul produselor lactate şi este uşor explicabilă această reacţie.

Primul lucru pe care vreau să-l menţionez e că noi nu sîntem de acord cu rezultatele studiului şi analizele de laborator efectuate de ANSA în luna martie, ne dau dreptate, dar despre asta vom vorbi în continuare.

Doi, chiar şi conform rezultatelor studiului comandat de Fundaţia Est-Europeană, majoritatea produselor lactate autohtone corespund standardelor. Respectiv, orice insinuări de tipul „în produsele lactate autohtone nu există lapte” sînt false şi aduc un prejudiciu enorm industriei lactatelor din Republica Moldova. E de înţeles faptul că presa de la noi încearcă să publice materiale senzaţionale, care ar avea priză la cititor, dar în cazul de faţă cred că s-a depăşit cu mult limita acceptabilului.

– Atunci să revenim la studiul propriu-zis. Aveţi dubii vizavi de veridicitatea lui?

În primul rînd, a fost încălcată metodologia de prelevare a probelor. Conform standardelor, se colectează două probe: proba de laborator şi cea de opinie suplimentară, sub supravegherea specialiştilor de la ANSA. Şi în caz de depistare a anumitor încălcări în „proba de laborator”, „proba de opinie suplimentară” este expediată la alt laborator, acreditat pentru o nouă expertiză. În cazul studiului sus-numit, acest lucru nu s-a făcut. Şi nu a fost posibilă efectuarea unei noi expertize pentru a putea infirma sau confirma rezultatele primei probe. Respectiv, vorbim de o gravă încălcare a metodologiei de colectare a probelor.

După publicarea rezultatelor studiului, ANSA s-a autosesizat şi a efectuat o investigaţie proprie în luna martie. Conform acesteia, în produsele JLC, indicate în studiu, nu s-a depistat o depăşire a grăsimilor străine. Adică produsele noastre au fost reabilitate, dar… gustul amar al „scandalului” mediatic a rămas.

– În opinia Dvs., cum au putut apărea asemenea rezultate în studiu?

Și noi am rămas miraţi cînd au fost publicate datele studiului. La fabricile care fac parte din „JLC Group”, în produsele lactate fabricate din lapte proaspăt nu se adaugă grăsimi vegetale. Acest lucru este exclus. Sîntem lideri ai pieţei produselor lactate din Republica Moldova şi ţinem foarte mult la reputaţia noastră.

Dar să revenim la studiu. Conform lui, laptele, smîntîna şi untul produse de noi corespund standardelor naţionale.

Grăsimi vegetale au fost „depistate” doar în brînzeturile granulate. Aceasta ne-a pus pe gînduri. Neavînd posibilitatea de a face o expertiză repetată a produselor la un alt laborator, deoarece nu a fost colectată „proba de opinie suplimentară”, am încercat să identificăm cauza obţinerii unor asemenea rezultate.

Analizele de laborator, în cazul studiului comandat de Fundaţia Est-Europeană, au fost efectuate de Centrul de Metodologie Aplicată, utilizînd analiza cromatografică a trigliceridelor în gaz – metodica ISO 17678. Analiza cromatografică a trigliceridelor în gaz este o metodă de referinţă pentru determinarea purităţii grăsimilor din lapte, conform standardului ISO. Doar că pe site-ul Sistemului de Standardizare ISO este specificat clar: „Această metodă se aplică grăsimilor, produselor lactate şi laptelui praf, cum ar fi untul, smîntîna, laptele şi laptele praf. Domeniul de aplicare exclude anumite produse şi în special brînzeturile, procesul de maturare putînd să afecteze compoziţia grăsimilor, încît să se obţină un rezultat fals pozitiv”.

Sînt şi alţi factori care ar putea duce la obţinerea unor date eronate sau fals pozitive, dar nu vreau să obosesc cititorii cu prea multe detalii tehnice.

– Doriţi să spuneţi că rezultatele studiului conţin erori tehnice sau totuşi este altă cauză?

Vreau să cred că anume erorile tehnice stau la baza inexactităţilor din studiul comandat de Fundaţia Est-Europeană.

Deşi… am citit şi eu părerile unor experţi despre dorinţa unor producători străini de produse lactate de a pătrunde pe piaţa autohtonă. Şi că pentru a facilita acest lucru, sînt făcute diferite tentative de a denigra produsele autohtone.

Ştiu şi despre planurile unor mari retaileri europeni de a se extinde pe piaţa noastră. Iar ei preferă să lucreze cu companiile cu care lucrează de ani de zile, în detrimentul celor locale.

Nu vreau să lansez niciun fel de acuzaţii, dar sînt multe lucruri care ne pun pe gînduri.

– Deci, afirmaţia că „în lactatele autohtone nu este lapte” este falsă?

Evident. În Republica Moldova, anual, se produc peste 450 mii tone de lapte. Fabricile din componenţa „JLC Group” colectează anual în jur de 60 mii tone de lapte: 35,5 mii tone de la populaţie (de la peste 5000 producători individuali) şi 24,5 mii tone de la 25 de ferme. În plus, anul trecut, am importat 20 mii tone de lapte. Importurile se explică prin sezonalitate: astfel, vara noi colectăm mai mult lapte decît avem nevoie pentru fabricarea produselor lactate pentru piaţa autohtonă şi atunci îl prelucrăm în unt şi lapte uscat, produse pe care le exportăm în Rusia şi Kazahstan, iar iarna, pentru a acoperi deficitul de materie primă, importăm lapte vrac din România şi Ucraina.

Şi aici aş vrea să menţionez şi faptul că în componenţa „JLC Group” intră şi o fermă proprie în s. Rujniţa, r. Edineţ, care ne livrează anual în jur de 2 mii tone de lapte.

– Dar grăsimile vegetale?

Grăsimile vegetale se folosesc în industria de lactate, tot aşa cum se folosesc în industria de cofetărie sau patiserie. Există o gamă largă de produse combinate, la producerea cărora se folosesc produse vegetale: spread-urile, produsul din brînză etc. Doar că producătorii care se respectă indică pe ambalaj compoziţia produselor şi dacă ele conţin grăsimi vegetale, atunci asta este indicat.

Aş putea să vorbesc mult despre produsele lactate (rîde – nota red.), dar probabil cel mai bine ar fi să faceţi o vizită la fabrica noastră şi să vă convingeţi personal. În plus, sînt convinsă că veţi afla multe lucruri noi despre produsele noastre.

Şi dacă doriţi, puteţi să vizitaţi şi ferma noastră de la Rujniţa şi alte ferme de la care colectăm laptele, pentru a vedea cum funcţionează sistemul de colectare a laptelui.

– Vă mulţumesc pentru interviu. Cu cea mai mare plăcere vom onora invitaţia Dvs. 

Interviu realizat de Eduard Robu