Vrem să oferim un produs cu adevărat miraculos pe piaţă

Interviu cu Alexei Florea, „Prietenia Agro” SRL

– Ce rezultate aţi înregistrat în 2014? Cum poate fi apreciat anul agricol?

– 2014 a fost un an bun pentru agricultori. Au fost obţinute roade bogate la toate culturile agricole din gospodăria noastră. Nu putem însă spune că a fost bun în totalitate. De ce? Toată roada de pe cîmp, obţinută anul trecut, n-a avut niciun preţ şi nici acum nu-l are. Nu avem puteri să începem acum însămînţarea cîmpurilor pentru 2015. În schimb, din cauza deprecierii leului, preţurile la seminţe, pesticide şi îngrăşăminte minerale au crescut. Acum, ca să achităm toate datoriile faţă de furnizorii de materiale pe care le-am procurat, nu avem suficiente mijloace financiare. Din ceea ce vedem că se întîmplă, nici nu se prevăd schimbări în acest sens. Pentru că situaţia economică din ţară influenţează direct orice activitate agricolă, orice dezvoltare a gospodăriilor agricole.

În plus, mai avem nevoie de piese de schimb, ca să putem repara tehnica de care dispunem. Producţia noastră este ieftină, bani nu-s, nu putem să achităm creditele, iar procentele nu ne aşteaptă…

Recoltele obţinute anul trecut erau promiţătoare, credeam că vom trece într-un an nou cu mai puţine griji, cu mai multă bunăstare, dar vedeţi, ce se întîmplă cu leul nostru… E greu de spus ce va fi mai departe.

– Ce recolte aţi obţinut?

– La grîu, am adunat cîte 5 t/ha, porumb – 10 t/ha, sfeclă de zahăr – 70 t/ha. În ce priveşte fructele, îmi e şi greu să vorbesc despre ele. La început, nu puteam recolta merele, pentru că nu era nicio înţelegere în ce priveşte piaţa de desfacere, iar mai târziu, le-am dat, pentru bănuţi, la suc – cam cîte 40 de bani pentru un kg. Da, am primit compensaţiile promise, dar ele nu salvează situaţia, pentru că ratarea veniturilor pe care le-am fi obţinut din vînzarea fructelor constituie peste 5 milioane de lei. Iar aceştia erau bani preconizaţi pentru dezvoltare şi investiţii.

– Care vă sunt planurile pentru 2015?

– În ce priveşte sfecla de zahăr, de exemplu, noi am avut un contrat de vînzare-cumpărare cu o fabrică de zahăr. În plin sezon, ne-au anunţat că preţurile la zahăr au scăzut pe piaţă şi în loc de 640 lei/tonă de sfeclă de zahăr ne-au plătit cîte aproape 500 lei/tonă. Chiar am avut livrări şi cu 480 lei/tonă. Astfel, pierderile pentru această cultură sunt de peste un milion de lei. În 2013, am vîndut cu 730 lei tona de sfeclă de zahăr, iar anul acesta, ne-am ales cu tocmai 480 lei!

Pentru acest an, am planificat să semănăm vreo 200 ha cu sfeclă de zahăr şi cîmpurile sunt deja pregătite, dar stăm deocamdată la dubii: să plantăm sau nu. A crescut foarte mult şi preţul îngrăşămintelor. Situaţia e foarte complicată.

– În aceste condiţii, care este atitudinea autorităţilor statului?

– Vedem că domnii de la Ministerul Agriculturii tac, iar guvernul parcă nici nu-i… S-a ieftinit un pic motorina, dar ce folos, dacă piesele de schimb s-au scumpit? Iar tehnica încă mai trebuie răscumpărată din credit! Şi totul depinde de cursul leului… Situaţia nu e chiar plăcută, dar aşa e firea noastră: să sperăm că va fi mai bine.

– Ce ne puteţi spune despre colaborarea cu „Veaces-Nova”?

– Cu compania „Veaces-Nova” – distribuitor oficial BASF (Germania), conlucrăm de mulţi ani. Este o companie în care lucrează băieţi buni, care îşi cunosc meseria şi muncesc foarte mult, oferindu-ne soluţiile de care avem nevoie. Cred că dacă toţi oamenii implicaţi în agricultură ar avea o asemenea atitudine ca reprezentanţii „Veaces-Nova”, am putea avea şi noi rezultate ca agricultorii din Germania, de exemplu. La specialiştii „Veaces-Nova”, te poţi adresa oricînd, cu orice întrebare: au un spectru larg de produse şi specialişti calificaţi, ceea ce ne oferă şi nouă, producătorilor, mai multă încredere în propriile forţe, dar şi în ziua de mîine.

Rezultatele activităţii noastre, cu asistenţa „Veaces-Nova”, ne bucură nespus de mult, deoarece specialiştii acestei companii ne ajută să creăm un proces tehnologic cu implementarea celor mai calitative produse, cu cea mai mare eficienţă şi cu cea mai mare recoltă la hectar. Livrările se fac exact la timpul necesar, iar achitarea pentru produsele procurate se face ţinîndu-se cont de comoditatea producătorului.

– În ultimul timp, Dvs. aţi început să investiţi serios şi în zootehnie. De unde a apărut această idee?

– Este o idee a noastră mai veche. Cîndva, am avut în sat o fermă mare de vite. Dar s-a pierdut totul. Ulterior, am început să ne ocupăm cu porcinele, dar nu am avut mai mult de 400-500 de capete. Nu aveam cum să realizăm carnea, pentru că e mai ieftin să aduci de „dincolo”, la fel ca şi ingredientele pentru salamurile noastre, despre care nici nu ştim ce conţin. Pînă la urmă, acesta a devenit un business al cui vreţi, numai nu al gospodarilor. A trebuit să ne limităm la 300 de capete, pentru cerinţele noastre. Mai vindem purcei mici.

Cu timpul însă am dorit să mai facem ceva, deoarece avem un zootehnician bun, specialist calificat. Nu vrem să pierdem specialiştii noştri. Ne-am întrunit într-o zi, am analizat situaţia şi posibilităţile şi am decis să creştem capre. Am procurat vreo 100 de capre din Austria. În primul an, animalele s-au adaptat la condiţiile noastre. Nu am avut probleme cu ele. Acum am procurat şi aparate de muls. Instalăm aparate de sterilizare, de pasteurizare şi de ambalare a laptelui. Este o tehnologie interesantă şi sperăm să obţinem succese. Anul trecut, am vîndut brînză de capre, cu 65 de lei pe kg, aici, pe loc, dar ne-am convins că nu ne este prea convenabil. Ne-am oprit la producerea şi realizarea laptelui.

Laptele de capră nu numai că este deosebit de gustos şi hrănitor, ci însumează şi multe calităţi terapeutice, unele dintre ele făcînd adevărate miracole în tratarea anumitor boli. Mai sănătos şi mai bogat în substanţe benefice organismului decît laptele de vacă, cel de capră are efecte imediate: redă vioiciunea şi optimismul, sănătatea generală şi mai ales capacitatea organismului de a lupta cu bolile, inclusiv cu cancerul! El conţine foarte mult calciu, vitamina D, fosfor, riboflavina, potasiu, triptofan şi proteine. Adică vrem să oferim un produs cu adevărat miraculos.

Acum, mergem prin supermarket-uri, pentru a ne promova laptele căpriţelor noastre. În plus, ne dorim ca produsul nostru să se vîndă în magazine tot anul şi nu doar în anumite perioade.

– Aveţi un apel către agricultori?

– Ce apel aş putea avea? Noi, agricultorii, am putea fi uniţi, să putem cere de la guvernare şi să nu ne ascundem prin tufişuri. Trebuie să aducem agricultura la un nivel cît mai înalt, să reuşim să aducem cît mai multă producţie de-a noastră pe piaţa autohtonă. Dar pentru toate e nevoie de bani. Din cîte am înţeles, subvenţiile pentru 2015 vor fi de 600 milioane de lei. În realitate, e nevoie de cel puţin un miliard!

Nu trebuie să ni se dea bani la tehnica pe care o avem, ci la hectar. Şi acest lucru trebuie să-l cerem noi, agricultorii.

Deci, trebuie să fim uniţi! Dacă cerem ceva de la guvernare, să cerem toţi, nu cîte unul în parte. Iar dacă trebuie, să ieşim şi în piaţă! Că altcineva nu mai are cine să iasă… Agricultura hrăneşte ţara…

(Revista „Businessul Agricol”, 2014 )