Agricultura din România, sufocată de birocraţie şi de numărul uriaş de reglementări

Fermierii din România se simt sufocaţi de legislaţia foarte complicată pentru a obţine subvenţii europene, dar şi de numărul foarte mare de reglementări, făcute pentru a justifica un număr cât mai mare de posturi de funcţionari şi nu pentru dezvoltarea agriculturii, spun specialiştii din sectorul agricol, consultaţi de News.ro şi citaţi de www.wall-street.ro. 

Pachetul de măsuri de simplificare legislativă şi de debirocratizare, lansat recent de Ministerul Finanţelor, inspiră deocamdată puţin încredere.

În sectorul agricol, sentimentul celor din sistem este că legislaţia este făcută în beneficiul funcţionarilor şi nu al celor care produc valoarea adăugată din care se hrăneşte şi statul.

“Legislaţia existentă pentru agricultura din România este foarte greu de înţeles, foarte greu de aplicat. Dacă vine un control la tine, oricât ai vrea să fii de corect, nu pleacă fără să te amendeze”, a spus preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli de Cereale şi Plante Tehnice din Ialomiţa Nicolae Sitaru.

Agricultorul repetă o doleanţă veche a celor din sector: fermierii au nevoie de o legislaţie simplă, care să nu lase loc de interpretări şi din care fiecare să înţeleagă ce are de făcut.

Deocamdată, guvernele au promis multe, dar au făcut foarte puţin în realitate pentru reducerea birocraţiei care sufocă sectorul agricol, dar şi alte sectoare din România. Asta deşi agricultorii ştiu exact de ce au nevoie: în primul rând, reducerea numărului de documente solicitate.

“Ca să depui un dosar la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), zici că depui o teză de doctorat. Aşa că trebuie redus numărul de hârtii. Este vorba despre 181 de scheme de plată, este o nebunie”, a semnalat Ion Cioroianu, consilier în cadrul Asociaţiei Fermierilor din România (AFR).

Acesta susţine că pentru un fermier durează chiar şi două săptămâni depunerea unui dosar. “APIA sau AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, n.r.) ar trebui să aibă un birou de consultanţă, unde agricultorul să primească indicaţii, contracost, despre modul în care trebuie să completeze documentele”, a explicat Cioroianu.

Specialistul atrage atenţia că, dacă anterior dosarele cuprindeau 30-50 de pagini, în prezent, acestea au ajuns la sute de pagini. Pentru fermieri, creşterea scăpată de sub control a reglementărilor şi a numărului de hârtii înseamnă bani pierduţi, mai ales că funcţionarii statului, deşi trăiesc din banii fermierilor, nu le oferă niciun fel de sprijin.

“Spre exemplu, anul acesta, cei care au avut soia au bifat doar la rubrica plată direct, ceea ce înseamnă 170 de euro pe hectar. Nu a bifat şi căsuţa de la sprijinul cuplat care însemna 269 de euro pe hectar. Omul de la APIA nu a văzut această greşeală?”, se întreabă Cioroianu.

Culmea, deşi funcţionarii s-au lăudat că au introdus aplicaţii online pentru fermieri, soft-ul plătit cu bani publici nu le permite fermierilor să aplice online.

În vederea reducerii birocraţiei, Ministerul Finanţelor a lansat recent în dezbatere un pachet de măsuri pentru simplificarea legislaţiei şi de debirocratizare, prin care agricultorii ar putea beneficia de un regim special de TVA pentru care nu ar mai declara evidentele şi nici nu ar mai fi obligaţi să treacă la plata TVA peste 220.000 de lei, la fel ca la regimul normal de TVA aplicat IMM-urilor.

Însă fermierii susţin că astfel de măsuri nu îi ajută, în realitate, cu nimic şi că funcţionarii care au propus proiectul nici măcar nu i-au întrebat dacă soluţiile sunt bune sau nu.

“Nu mai trebuie subvenţia impozitată, deoarece aceasta nu este un venit, ci un ajutor. Subvenţia este impozitată doar în România. La noi există impozit pe teren, impozit pe norma de venit, impozit pe arendă, impozit pe profit. Sunt foarte multe impozite. Ţăranul are cele mai multe biruri”, a mai spus reprezentantul Asociaţiei Fermierilor din România.