agricol.md
Sectorul agricol din Republica Moldova se află în centrul unei dispute aprinse între instituțiile bancare și fermieri. În timp ce cifrele oficiale indică o creștere a creditării și o îmbunătățire a disciplinei de plată, președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură avertizează asupra unui risc sistemic ce amenință supraviețuirea fermierilor mici și mijlocii.
Perspectiva bancară: Creștere și stabilitate
Conform datelor prezentate de Dorel Noroc, președintele Asociației Băncilor din Moldova (ABM), portofoliul de credite destinate agriculturii a atins pragul de 5,3 miliarde de lei, marcând o ascensiune de aproximativ 5% față de anul precedent. Reprezentanții sistemului bancar susțin că deschiderea spre finanțare rămâne o prioritate, facilitată și de parteneriatele cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).
Mai mult, sectorul bancar raportează o scădere a ratei creditelor neperformante, fenomen pus pe seama restructurărilor operate în 2024. „Suntem deschiși să ne implicăm și să colaborăm pentru a dezvolta programe care să crească finanțarea”, a asigurat Noroc, deși a admis că anumite segmente rămân vulnerabile.
Contraargumentul fermierilor: „O ruptură între statistici și realitate”
Declarațiile optimiste ale băncilor au fost taxate dur de președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, deputatul Serghei Ivanov (Partidul Nostru). Acesta a semnalat o contradicție logică în discursul public: dacă sectorul este stabil, de ce este necesară elaborarea unor noi mecanisme de finanțare care, în fapt, impun restricții suplimentare?
„Statistica spune că, în medie, mâncăm câte o găină, dar realitatea este că unul moare de foame și altul mănâncă două. Haideți să coborâm pe pământ. Dacă spuneți că sunt agricultori care nu mai pot fi finanțați, înseamnă că îi închidem, le blocăm conturile și îi trimitem acasă?”, a întrebat retoric deputatul în cadrul audierilor.
Ivanov a evidențiat degradarea indicatorilor macroeconomici, menționând că ponderea agriculturii în PIB a scăzut alarmant, de la 12% la aproximativ 7%, pe fondul crizelor succesive și al calamităților care au decapitalizat producătorii.
Capcana microcreditării și excluderea financiară
Un alt semnal de alarmă vizează trecerea forțată a fermierilor către sectorul non-bancar. Datele pentru anul 2025 indică faptul că peste 400 de agricultori au înregistrat restanțe de peste 60 de zile, fapt ce îi exclude automat din sistemul bancar clasic.
„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov, subliniind lipsa de transparență a acestui segment de piață.
În final, președintele Comisiei a avertizat că acest cerc vicios nu subminează doar fermierii, ci și bugetul de stat, prin pierderea unor venituri economice esențiale. „Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis oficialul.
