A investit peste 30.000 de euro într-o plantaţie de salcie energetică

După ce a fost freelancer în telecomunicaţii, lucrând pentru operatori de telefonie mobilă în aproximativ zece ţări în Europa, Asia şi Africa, Zsombor Benko a investit peste 30.000 de euro într-o plantaţie de salcie energetică în Miercurea Ciuc.

Zsombor Benko, 34 de ani, este inginer de telecomunicaţii, cu un master în management. Ca freelancer în telecomunicaţii, a lucrat pentru operatori de telefonie mobilă în aproximativ zece ţări în Europa, Asia şi Africa. În 2007, s-a orientat spre o investiţie despre care puţini ştiau detalii la momentul respectiv.

“Familia noastră deţinea o firmă de prelucrare a lemnului (producţie de brichete şi peleţi), aşa că am fost mereu în contact cu domeniul biomasei. În căutare de soluţii pentru asigurarea materiei prime (fără afectarea pădurilor), am început împreună cu tata documentarea pentru a vedea cum se rezolvă aceste lucruri în alte ţări din Europa şi din America. Rezultatul a fost foarte concludent: în situaţia dezvoltării exponenţiale a industriilor utilizatoare de biomasă (fabrici de brichete, fabrici de peleţi, centrale energetice prin cogenerare etc.), materia primă se asigura doar parţial din păduri (sub 50%), restul necesarului fiind asigurat din plantaţii energetice”, povesteşte antreprenorul pentru wall-street.ro.

Plantaţiile energetice pot fi de mai multe feluri (salcia energetică, salcâm, plop, miscantus, paulownia etc.), însă soiul cel mai răspândit este salcia energetică, plantă care reprezintă un procent de peste 70% din totalul de plantaţii energetice cultivate. Ţara de origine a soiurilor de salcii energetice este Suedia, unde se fac experimente cu diferite soiuri de peste 50 de ani. Între timp, au fost înregistrate la UPOV (Uniunea Internaţională pentru Protecţia Noilor Soiuri de Plante) peste 25 de soiuri de salcii energetice.

”După mai multe întâlniri, în anul 2007, am reuşit să semnăm un contract de licenţă între firma noastră (SC Kontrastwege SRL) şi firma suedeză de cercetare Lantmaennen Agroenergi AB. Aceasta a fost prima licenţă din România pentru o plantă energetică. Prima plantaţie de salcie energetică din România a fost înfiinţată în primăvara anului 2007, la Miercurea Ciuc”, adaugă Zsombor Benko.

Un hectar de salcie energetică – 2.800 euro

Realizarea unui hectar de salcie energetică a costat iniţial 2.800 euro. În acest stadiu, materialul săditor a fost adus din Suedia. Plantaţia, cu o suprafaţă de 12 hectare, a fost şi este folosită ca pepinieră pentru producerea de material săditor. Ulterior, prin specializarea cultivatorilor, prin apariţia unor utilaje speciale necesare pentru plantaţii de salcie energetică şi datorită materialului săditor produs în România, costul realizării unui hectar de plantaţie de salcie energetică s-a redus la 1.700-2.200 euro, în funcţie de starea terenului. Această investiţie se recuperează în al patrulea an de la plantare.

Dacă iniţial a plătit 1.720 euro pentru materialul săditor aferent unui hectar de plantaţie, odată produs în România, preţul seminţelor a scăzut la 1.120 euro/ha.

Problemele cu care s-a confruntat la început nu au fost puţine. Au plecat în primul rând de la faptul că salcia energetică nu era cunoscută printre cultivatori. Nefiind nominalizată în Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante din România, nu era recunoscută nici de legislaţie.

”Soluţionarea acestor probleme era posibilă numai printr-o muncă susţinută, care a necesitat timp (testele prin Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor durează 3 ani) şi foarte mulţi bani. Cum nu dispuneam de banii necesari pentru o popularizare prin mass media (în special TV), am ales o metodă bazată numai pe munca noastră: prezentări de materiale informative despre salcie în diferite ocazii (târguri, expoziţii, zilele satului, întruniri ale primarilor etc.) şi deschiderea unui punct de documentare la Miercurea Ciuc”, punctează Benko.

Astfel, timp de doi ani, în fiecare sâmbătă şi duminică, îi primea pe cei interesaţi, le prezenta informaţii despre salcie, despre tehnologia de realizare a plantaţiilor, calcule de eficienţă, şi le arăta plantaţii de diferite soiuri realizate la Miercurea Ciuc. În acest interval, peste 4.500 de oameni din România şi Republica Moldova au vizitat plantaţia de salcie energetică.

În paralel, a căutat să convingă autorităţile că există în lume plante energetice benefice prin faptul că utilizează terenurile marginale (în cazul salciei – cele cu umiditate ridicată) care stau în paragină, crează locuri de muncă pentru cei cu o pregătire mai modestă, aduc un venit în agricultură şi, prin cultivarea de biomasă, ”apără pădurile prin reducerea presiunii în goană după lemn de foc”.

Salcia energetică se consideră matură după anul III. Recolta, obţinută la umiditate de recoltare de 40-45%, este de 25-30 de tone pe an pentru un hectar. Recoltarea este recomandat să se realizeze din doi în doi, în aceste condiţii, cantitatea recoltată dublându-se.

”Consumatorii biomasei de salcie pot fi fabrici de brichetare sau de peletizare, centrale energetice de cogenerare (care pot consuma chiar mai multe 100.000 tone/an), respectiv persoane fizice, existând cazane pe biomasă automatizate de mărimi pentru case particulare, pensiuni, hoteluri. În Miercurea Ciuc se construieşte o centrală de cogenerare, care va consuma aproximativ 45-50.000 tone/an”, mai spune Zsombor Benko.

Preţul tocăturii de salcie energetică ajunge la 35-40 de euro per tonă, valoarea fiind variabilă, cu o tendinţă crescătoare.

Planurile de dezvoltare vizează extinderea plantaţiei până la o suprafaţă de 600-700 de hectare prin care să asigure necesarul de 30-35% de biomasă a centralei termice din Miercurea Ciuc. Creşterea suprafeţei ar reprezenta o investiţie de 2,5 milioane de euro.

Ce avantaje are o cultură de salcie energetică?

• Salcia poate fi inundată pe perioade lungi (chiar şi luni de zile) fără să fie afectată. Salcia are capacitatea de evapotranspiraţie de 15-20 litri apă/zi/m2. Datorită acestui avantaj, salcia energetică transformă mii de ha de terenuri care sunt în paragină în terenuri utilizabile. Drept urmare, salcia nu elimină alte plante din cultura agricolă, ci lărgeşte aria plantelor ce pot fi cultivate, aducând avantaje economice însemnate agriculturii şi economiei naţionale în general. Un calcul estimativ arată că într-o ipoteză ca în România s-ar planta circa 20.000 ha salcie energetică pe terenuri neutilizate în prezent, s-ar obţine anual energie suficientă pentru încălzirea a aproximativ 145.000 apartamente. (aprox. toate blocurile din Cluj şi Braşov).
• Are o durată de viaţă de 25-30 ani, timp în care, cu excepţia anului întâi, lucrările de executat pe plantaţie sunt doar de administrare de îngrăşăminte (pentru a obţine o recoltă mai bună) şi recoltarea, asigurând un venit constant şi sigur proprietarilor de plantaţii.
• Are o capacitate de preluare anuală a 20-30 t/ha de nămol provenit din epurarea apelor reziduale. Datorită acestei proprietăţi, apele reziduale nu trebuie epurate biologic, ci după inundarea plantaţiei, prin evapotranspiraţie, apa ajunge în atmosfera curată, evitând infectarea apelor curgătoare. Acest avantaj a fost recunoscut în multe ţări europene, fiind elaborate sisteme de staţii de epurare cu plantaţii în jurul lor.
• Datorită conţinutului înalt de salicină, tocătura obţinută din salcia energetică nu are nevoie de depozit acoperit, ceea ce reprezintă un avantaj economic important.
• Energia consumată pentru producerea salciei energetice este de numai 5% din energia rezultată prin utilizarea ei ca sursă energetică.
• Recoltarea se face iarna (după căderea frunzelor), când atât forţa de muncă, cât şi utilajele sunt neutilizate.
• Salcia energetică se recoltează anual (sau din doi în doi ani, dar nu mai mult de trei în trei ani), evitând astfel presiunea asupra pădurilor pentru combustibil ieftin.

Sursă: www.wall-street.ro