Home » Tehnologii Agricole. Агротехнологии » Rotaţia culturilor în grădina de legume te ajută să obţii producţii mai bune cu costuri mai mici
Rotaţia culturilor în grădina de legume te ajută să obţii producţii mai bune cu costuri mai mici
Sursă foto> www.botanistii.ro

Rotaţia culturilor în grădina de legume te ajută să obţii producţii mai bune cu costuri mai mici

Rotaţia culturilor este unul dintre elementele cheie ale oricărei agriculturi de succes, atât în cultura mare, cât şi în legumicultură.  Aceasta le permite celor care practică mai ales agricultura ecologică pentru a maximiza performanţa lor şi de a lupta împotriva dăunătorilor. Se pot alterna pur şi simplu două culturi diferite sau, pentru a stabili un plan pe o perioadă de mulţi ani, oferind o succesiune de mai multe culturi de legume. Respectând regulile rotaţiei culturilor, vei putea mări producţia şi vei reduce cheltuielile întrucât nu vei mai fi nevoit să foloseşti îngrăşăminte , erbicide, insectofungicide etc.

Beneficii ale rotaţiei culturilor

Această operațiune este necesară pentru limitarea dăunatorilor și pentru fertilizarea solului din gradină. Prin rotația culturilor sunt echilibrate cerințele nutritive ale plantelor. Spre exemplu, plantele cu frunze – salată, spanac, varză, au nevoie de azot pentru a se dezvolta. Fasolea și mazărea acumulează azot din aer și îl eliberează în sol, astfel că, pentru a echilibra substanțele nutritive din sol și a asigura o cultură reușită, este indicat să rotești aceste două specii.

Un alt beneficiu al rotației culturii este acela că protejează plantele de atacul insectelor și bolilor. Plantele din aceeași familie sunt sensibile la aceleași boli, iar în cazul în care ele sunt cultivate în acceași locație, se poate întâmpla să fie generată o infestare repetată. În plus, unele insecte rămase în sol în iarnă încep să se hrănească atunci când gazda lor specifică este cultivată în același loc și primăvara. În situația în care muți cultura într-o locație diferită, numărul insectelor va scădea considerabil.

Rotația culturilor și grupele de plante

Plantele cuprinse într-o familie au caracteristici genetice asemănătoare, astfel că, pentru a limita apariția și transmiterea dăunatorilor de la o cultură la alta, este recomandat să eviți să cultivi plante din aceeași familie în mod succesiv.

Grupa leguminoaselor anuale este deosebit de importantă într-o grădină, întrucât îmbunatățește solul cu azot. Leguminoasele anuale – mazărea, fasolea, soia, lintea, năutul, lupinul, latirul – au rol ameliorator și sunt foarte bune premergătoare pentru cerealele păioase de toamnă, mai ales pentru grâu. Cerealele păioase au nevoie de apă în sol pentru germinație și de mult azot pentru creștere și dezvoltare. Ca să obții producții bune, este bine să le semeni după leguminoasele anuale.

Speciile care se prășesc, au rol ameliorator pentru sol prin arătura adâncă și este indicat să le cultivi după cerealele păioase. După speciile care se prășesc este bine să cultivi leguminoase perene – lucerna, trifoiul, spaceta și ghizdeiul.

Rotația culturilor într-o gradină de zarzavat

Fiecare plantă are pretențiile ei în ceea ce privește elementele nutritive din sol, iar rotația culturilor din grădina de legume asigură evitarea carențelor acestora. Iată câteva exemple de specii de rotații de culturi:

După ce alegi o parcelă din grădina ta, poți să începi prin a cultiva cartofi în primul an de producție. Aceștia vor afâna solul și îl vor pregăti pentru plantarea de leguminoase – fasole, mazăre, linte, năut etc. din al II-lea an. Leguminoasele vor îmbogăți solul cu azot, fapt care va spori producția de legume de frunze din al III-lea an – salată, varză, țelină, praz etc., – care sunt mari consumatoare de azot. În anul IV, poți folosi parcela respectivă pentru a cultiva legume de rădăcini – morcov, pătrunjel, păstârnac, mari consumatoare de azotul din profunzimea solului.

Un alt tip de asolament ar fi sa cultivi în primul an solanacee – roșii, ardei vinete, după care, în al doilea an, legume de frunze, urmate de rădăcinoase, în anul III și lucernă sau leguminoase, în anul IV.

De asemenea, putem vorbi de rotația culturilor în același an, pentru speciile timpurii. Un exemplu ar fi: cultura I – salată, spanac, ceapă verde (noiembrie-aprilie), urmată de cultura II – roșii timpurii (aprilie-sfârșitul lui iulie) și de cultura III – spanac – august-începutul lui octombrie.

Alte exemple de culturi succesive pentru același an ar fi: cartofi timpurii (martie-iulie), urmați de varză de toamnă (iulie-noiembrie); mazăre sau fasole verde (martie-iulie), urmată tot de varză de toamnă (iulie-noiembrie) sau ceapă-arpagic (martie-iulie), urmată de castraveți (iulie-octombrie).

Sursa: www.gradina.acasa.rohttp://agrointel.ro