Milioane de oameni din întreaga lume îşi încep ziua cu o banană, fie în cereale şi terci de ovăz, fie la clătite. În multe ţări ale lumii, bananele sunt sursa principală de nutriţie, care se află în pericol.
În ţările de unde bananele ajung pe rafturile marketurilor, ele sunt foarte ieftine, disponibile pe scară largă şi de multe ori sunt luate drept gaj.
Aproape toate bananele care merg spre export sunt rapid perisabile şi de un singur soi – Cavendish. Agricultorii trebuie să cloneze fiecare plantă, rezultând într-o lipsă de diversitate genetică, care lasă lumii fructul care e extrem de vulnerabil la boli, scrie National Geographic, citat de www.descopera.ro.
Dar o ciupercă – fusarium, cea care a nimicit predecesorul Cavendish, prin anii 1950, banana The Gros Michel este în continuă expansiune. Agricultura monoculturală a permis ciupercii fusarium să se răspândească în întreaga Asie şi în unele părţi din Africa. Acum, însă, ciuperca ofileşte plantele de banane din Australia. Acesta încă nu a atins Ecuadorul – exportator mondial de banane, dar oamenii de ştiinţă spun ca este doar o chestiune de timp. O altă ciupercă – Black Sigatoka – a devastat deja plantaţii de banane în Caraibe.
Acest lucru poate însemna sfârşitul bananelor Cavendish, însă nici pe departe mai puţine banane. Sute de soiuri de banane sunt cultivate şi consumate local, în zonele tropicale şi subtropicale. Mai mari şi mai mici, dulci şi amare, roşii, maro şi violete, bananele au o varietate de soiuri. Cu toate acestea, unele dintre ele sunt prea perisabile pentru a fi exportate. În plus, soiurile sălbatice sunt adesea nedorite sau chiar necomestibile pentru că sunt pline de seminţe.
Cercetătorii speră că în locul acestor soiuri, diferite şi sălbatice, va apărea un nou tip de banane, mai rezistente la boli şi suficient de rezistente pentru producţia de masă.