Politica Agricolă Comună va fi foarte curând restructurată din temelii, iar bugetul alocat subvențiilor agricole va fi redus substanțial după 2019. Concret, președintele Parlamentului European propune într-un document reducerea la jumătate a bugetului alocat pentru plățile directe ale fermierilor.
Președintele PE, Antonio Tajani, a finalizat un document în care propune reducerea cu 50% a fondurilor alocate Politicii Agricole Comune (PAC). Actul a provocat reacții vehemente ale reprezentanților grupurilor de fermieri și ale aliaților acestora. Una dintre cele mai mari organizații ale fermierilor europeni, Copa & Cogeca, a cerut suplimentarea fondurilor PAC în scopul de a proteja ”moștenirea gastronomică a Europei și cele 10 milioane de locuri de muncă asigurate de agricultură”.
Miniștrii agriculturii din UE nu au vorbit, până acum, împotriva sistemului generos de subvenții de care beneficiază agricultorii europeni. Ministrul olandez Martijn van Dam a pus însă degetul pe rană și a deschis acest subiect tabu.
În cadrul unui interviu acordat presei olandeze, citat de Politico, politicianul olandez afirmă că reducerea bugetului alocat Politicii Agricole Comune – 58 miliarde euro anual – este inevitabilă din cauza pierderii contribuțiilor britanice la bugetul comunitar după Brexit.
Dacă sistemul de alocări nu se schimbă, fermierii vor trebui să facă mult mai mult, pentru a încasa subvenții mai mici.
Știu că nu toți colegii mei sunt dispuși să afirme asta, dar sunt convins că toți știu că situația este inevitabilă, a spus Martijn van Dam.
Plecarea Marii Britanii din UE va avea drept consecință diminuarea bugetul comunitar cu aproximativ 12 miliarde euro după 2019.
Bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) reprezintă aproximativ 40% din bugetul UE, deci responsabilii din domeniul agriculturii știu că sunt primii vizați de reduceri. În condițiile în care realitatea demonstrează că UE are nevoie de suplimentarea fondurilor în domenii precum apărare, cercetare, migrație.
Europa distribuie azi fermierilor sume importante doar în funcție de suprafețele de teren deținute de aceștia sau în funcție de produsele pe care le livrează. Potrivit ministrului olandez al Agriculturii, UE ar trebui să acorde în viitor subvențiile în baza unui alt model, iar fermierii să își primească banii dacă ating anumite criterii. Martijn van Dam crede că PAC trebuie să țină cont și de problemele de mediu pe care le generează și să protejeze mult mai bine biodiversitatea.
Singura modalitate de a contrabalansa efectele Brexit și scăderea veniturilor UE este aceea de a reforma sistemul vechi de decenii. Nu poți reforma PAC fără să reformezi sistemul plăților directe, precizează oficialul olandez.
Olanda este al doilea cel mai mare exportator mondial de hrană, având vânzări de 94 miliarde euro pe piețele mondiale în 2016. Forța agriculturii olandeze este dată de fertilitatea solului și de înalta performanță – și deseori de înalta intensivitate a sectorului. Astfel, Olanda împinge Bruxelles-ul să orienteze PAC către producția de hrană, nu de produse agricole de bază, ministrul olandez afirmând că are sens ca UE să reglementeze întreg lanțul ”fermă-farfurie”.
Ministrul olandez al Agriculturii indică însă 3 probleme fundamentale pe care actualul sistem de plăți directe le provoacă agriculturilor comunitare:
- În primul rând, acordarea de subvenții în strictă relație cu proprietatea agricolă blochează inovația din cauză că sistemul nu încurajează noi abordări în procesele agricole
- În al doilea rând, sistemul conduce la scumpirea artificială a terenurilor agricole, lucru care îngreunează accesul în sistem al tinerilor.
- În al treilea rând, fermierii sunt clar favorizați prin faptul că primesc, spre deosebire de alte categorii profesionale, un venit suplimentar european
Va fi, cu siguranță, o dezbatere foarte aprinsă în următorul an și jumătate în Europa pentru că suntem în fața unor alegeri foarte importante, iar alegerile înseamnă schimbare, afirmă ministrul olandez al Agriculturii.
Noua filosofie mută prioritatea de pe subvenționarea directă pe cea a prelucrării, procesării, pe valoarea adăugată. Or, sumele se vor tăia de la subvenționarea directă, nu de la subvenționarea valorii adăugate.