Croația le interzice străinilor să cumpere terenuri agricole

Croația a solicitat Uniunii Europene să-și mențină până-n 2023 interdicțiile la achiziționarea terenurilor agricole de către cetățenii străini, persoane fizice și juridice din alte state membre UE. Solicitarea Croației a fost aprobată de Comisia Europeană, iar decizia de prelungire a perioadei de restricții la cumpărarea terenurilor agricole este publicată în Jurnalul Oficial UE.

Croația a aderat la Uniunea Europeană din anul 2011 și încă de la aderare a solicitat ca vânzarea terenurilor agricole să fie restricționată pentru cetățenii altor state membre UE. Cererea Croației a fost acceptată, încă de la început de UE, ca o excepție la libera circulație a capitalurilor garantată de articolele 63-66 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Alte țări nu a făcut o astfel de solicitare în momentul aderării, iar terenurile agricole s-au vândut ca pâinea caldă și astfel s-a ajuns astăzi să vorbim despre fenomenul de acaparare al terenurilor agricole din Europa de Est.

Perioada pe care a acceptat-o UE pentru interdicția fixată de Croația a expirat la data de 1 iulie 2020. Astfel, Croația a solicitat o prelungire cu încă 3 ani a acestei interdicții pentru cetățenii străini care vor să cumpere teren agricol. Comisia Europeană a aprobat cererea Croației. În această țară, în acest moment, pot cumpăra teren agricol doar cetățenii croați.

Argumentele Comisiei pentru aprobarea cererii Croației: fermierii croați, mai ales cei mici, care domină agricultura croată, nu au puterea de cumpărare a fermierilor străini, a celor din țările vechi membre UE.

Principalul motiv al perioadei de tranziție acordate la momentul aderării Croației la Uniunea Europeană a fost necesitatea de a proteja condițiile socioeconomice ale activităților agricole în urma introducerii pieței unice în Croația și a tranziției acestei țări spre politica agricolă comună. În special, prin acordarea perioadei de tranziție s-a urmărit să se răspundă preocupărilor cu privire la impactul posibil asupra sectorului agricol al liberalizării achiziționării de terenuri agricole.

Explicația constă în existența unor diferențe semnificative în ceea ce privește prețurile terenurilor și puterea de cumpărare a fermierilor din Croația în comparație cu Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia și Regatul Unit ( „UE-15”).

Acordarea perioadei de tranziție a urmărit, de asemenea, următoarele obiective: (i) facilitarea procesului de restituire și privatizare a terenurilor agricole; (ii) îmbunătățirea registrelor funciare și cadastrale și reglementarea drepturilor de proprietate și (iii) deminarea terenurilor agricole. În raportul său din 8 mai 2017 referitor la reexaminarea măsurilor tranzitorii privind achiziția de terenuri agricole prevăzute în Tratatul de aderare a Croației din 2011, Comisia a subliniat deja importanța îndeplinirii obiectivelor menționate mai sus până la încheierea perioadei de tranziție prevăzute, este motivată Decizia Comisiei Europene.

Conform datelor Eurostat, prețurile terenurilor agricole din Croația sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Datele Eurostat arată, de asemenea, că decalajul în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, măsurat în funcție de standardul puterii de cumpărare, între Croația și aproape toate celelalte state membre, în special UE-15, persistă. Prin urmare, prețurile actuale ale terenurilor agricole sunt mari în raport cu puterea de cumpărare din Croația.

Structura terenurilor din Croația se caracterizează prin predominanța fermelor de familie mici și a exploatațiilor agricole fragmentate. În comparație cu fermierul mediu din Uniunea Europeană, fermierul mediu din Croația utilizează o suprafață de teren agricol mai mică cu 30%, crește numai jumătate din unitățile vită mare și are o producție standard cu 56% mai mică. Procesul de consolidare a acestor ferme mici este încă în curs. Fragmentarea exploatațiilor agricole este unul dintre factorii principali care limitează dezvoltarea sectorului agricol al Croației.

Productivitatea mai scăzută a fermierilor croați în comparație cu alți fermieri europeni are un impact negativ asupra competitivității lor. Comparată cu productivitatea agricolă medie din Uniunea Europeană, productivitatea agricolă din Republica Croația în 2018 este mai mică cu 70,2%. Potrivit rapoartelor transmise de autoritățile croate, agricultura croată nu este suficient de competitivă pe piața unică europeană, este precizat în Decizia Comisiei Europene.

Astfel, prin Decizia Comisiei Europene 2020/787 din 16 iunie 2020, Croația le interzice străinilor să achiziționeze terenuri agricole până pe data de 30 iunie 2023.