Piața alimentelor ecologice, nișa neocupată a pieței europene

Dacă produsele agroalimentare convenționale moldovenești trebuie să înfrunte o competiție acerbă pe piața europeană, cele produse în regim BIO pot intra lejer, grație cererii crescânde și a ofertei insuficiente, înregistrate în ultimul deceniu pe această nișă. 

Dimensiunile mici ale afacerilor agricole moldovenești reprezintă unul dintre cele mai mari handicapuri când este vorba despre competitivitatea acerbă de pe piața europeană a produselor agroalimentare. Însă există câteva nișe, unde situația nu este atât de dramatică, oferta nu acoperă cererea în creștere și fermierii moldoveni, printr-un efort bine direcționat, pot să-și asigure o piață de desfacere constantă.

Este vorba, printre altele, de agricultura BIO, o ramură a agriculturii care deja de 20 de ani nu face față cererii în creștere în lumea occidentală, inclusiv  pe piețele Uniunii Europene.

O piață de 33 de miliarde, care continuă să crească

Industria internațională de alimente ecologice – atât în Europa, cât și în întreaga lume, este în creștere constantă. Veniturile globale ale acestei piețe erau, în 2018, de circa 95 de miliarde de euro. Europei îi revin peste 33 de miliarde de euro din această piață.

Piața este în creștere dinamică în multe țări europene: Germania a depășit 10 miliarde de euro, piața franceză s-a dublat în ultimii cinci ani, iar în Danemarca alimentele ecologice dețin o cotă de 13,3% din piața produselor alimentare.

Creșterea pieței este una viguroasă, dacă ținem cont de faptul că, potrivit unui raport al Parlamentului European, în anul 2017 piața europeană a produselor BIO valora peste 30 de miliarde de euro. Pe de altă parte, agricultura statelor UE, este departe de a acoperi această cerere și nu există un trend pronunțat privind trecerea producătorilor agricoli, care și așa au piețele de desfacere asigurate la schimbarea modului de producere.

Această stare a lucrurilor îi favorizează pe fermierii din țările terțe, inclusiv Republica Moldova, pentru care nu reprezintă o problemă prea mare să-și convertească terenurile agricole la producerea în regim BIO.

Aproape 4% din terenuri sunt cultivate în regim BIO

Mai mult, din cauza deficitului de produse ecologice pe piețele europene, Comisia Europeană permite importul acestora chiar din țările unde încă nu este bine pus la punct un sistem de certificare a alimentelor ecologice și trasabilitatea acestora. Este suficient ca organismele de certificare, recunoscute în UE, să poată activa în țările de origine a alimentelor.

Potrivit Marcelei Stahi, șefa Direcției agricultură ecologică din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în anul 2018, în țara noastră existau 12 organisme de certificare internaționale și două naționale. Iar din cei 136 de fermieri, care produc în regim organic, 89 erau certificați de organismele internaționale. „Este o soluție salvatoare, care permite fermierilor moldoveni să-și exporte producția BIO în Uniunea Europeană, chiar dacă sistemul național de certificare încă nu face față exigențelor UE”, ne relatează Marcela Stahi.

De către organismele internaționale sunt certificate pentru producerea BIO 73,4 mii de hectare de terenuri agricole, iar de către organismele naționale – 2.261 hectare. În total este vorba despre 75,7 mii hectare de terenuri cultivate în regim organic, ceea ce reprezintă 3,9% din suprafețele agricole.

Ce produse ecologice exportă fermierii moldoveni

Potrivit datelor oferite de Marcela Stahi, anul trecut au fost exportate peste 52,1 mii tone de produse moldovenești BIO.  Din punct de vederea cantitativ, cel  mai exportat produs agricol ecologic moldovenesc este porumbul. Anul trecut au fost livrate în afara țării peste 32 mii de tone de porumb. Grâul a fost exportat în cantitate de 2.233 tone, iar soia – 1.098 tone.

Nucile sunt și ele în topul exporturilor de produse BIO, în 2018 fiind exportate 5.275 tone de nuci în coajă și 1.577 tone de miez de nucă. De asemenea, unul dintre cele mai exportate produse BIO este materialul săditor de lavandă. Anul trecut au fost exportați peste 350 mii de puieți de lavandă. În 2018 au mai fost exportate 4.048 tone de semințe de dovleac și 4.400 tone de semințe de floarea soarelui BIO.

Afacere ecologică de 10 milioane de euro

Unul dintre liderii exportului de produse BIO în Uniunea Europeană este compania moldo-olandeză Prograin Organic, care doar anul trecut a exportat circa 20 de mii de tone de cereale BIO de producție moldovenească. Cifra de afaceri a companiei, în 2018, a fost de 10 milioane de dolari.

Potrivit lui Spartac Chilat, directorul companiei, în prezent, Prograin Organic exportă produse BIO în Olanda, Franța, Germania, Austria și Bulgaria. Compania a fost fondată în 2014,existând la acel moment atât interesul părții olandeze față de potențialul ecologic al agriculturii moldovenești, cât și interesul antreprenorilor moldoveni de a atrage investitori din UE, care să asigure piața de desfacere pentru produsele BIO moldovenești. Compania a început să colaboreze cu fermierii moldoveni, călăuzindu-i în procesul de trecere la agricultura organică. Prograin Organic are încheiate parteneriate cu 50 de fermieri, producători în special ai culturilor de câmp.

Cum se face agricultura organică

Potrivit legislației moldovenești, care după semnarea Acordului de Asociere cu UE a fost racordată la cea europeană, normele producției ecologice nu admit utilizarea de fertilizatori chimici ai solului, pesticide, materiale furajere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, substanțe folosite în alimentația animalelor, produse pentru curățarea și dezinfectarea adăposturilor pentru animale și de alte produse contraindicate în agricultura eco. Agricultorii vor folosi semințe sau răsad obținut tot prin metode de producție ecologică.

În cazul în care într-o gospodărie agricolă nu toate terenurile sunt folosite pentru producere  ecologică, agricultorul va separa parcelele, produsele, inclusiv animalele care consumă hrană eco de cele care se alimentează din surse neecologice. Potrivit legii, agricultorul trebuie să țină un registru pentru a evidenția această separare clară între tot ce este și ce nu este ecologic în gospodăria sa.

Menţinerea şi ameliorarea stării florei şi faunei solului şi a fertilităţii sale naturale, prevenirea şi combaterea tasării sau eroziunii solului și hrănirea plantelor doar prin ecosistemul solului, nefolosind alte metode, reprezintă, la fel, reguli pe care agricultorul eco trebuie să le respecte. Acesta mai trebuie să stimuleze sistemul imunitar al animalelor pe care le crește și să le îngrijească în funcție de necesitățile fiecărei rase.

Potrivit Marcelei Stahi, perioada de conversie a terenurilor la agricultura ecologică este de doi ani pentru culturile anuale și de 3 ani pentru cele multianuale. Altfel spus, terenurile unde urmează să se cultive în regim BIO trebuie să se „odihnească” timp de 2-3 ani pentru ca recoltele de pe ele să fie considerate organice.

Statul oferă subvenții pentru perioada de conversie

Nu e un lucru atât de ușor pentru fermierii moldoveni, care, în mare parte, nu-și permit să facă astfel de pauze. Aici, în ajutor vine Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, care oferă subvenții pentru aceste perioade. Pentru un hectar de vii, livezi sau de legume, în primul an se oferă 1.500 de lei, în anul doi – 2.000 lei și în anul trei – 2.500 lei. Pentru culturile de câmp subvențiile sunt de 800 de lei la hectar în anul unu și de 1.000 de lei în anul doi. În cazul cultivării de plante medicinale eco, subvențiile sunt de 1.300 de lei în primul an și de 1.600 în cel de-al doilea.

Pe lângă regulile stricte privind cultivarea în regim BIO, potrivit lui Spartac Chilat, trebuie respectate și regulile de recoltare, de depozitare și de transportare a produselor ecologice. Astfel, depozitele pot fi tratate doar prin metoda de fumigare cu CO2, iar mijloacele de transport trebuie și ele adaptate.

„Pentru moment, în cazul transportului auto se face o derogare de la reguli și se utilizează transportul convențional, nu înainte de a fi pregătit corespunzător. Însă, pentru a corespunde întocmai normelor de livrare în regim BIO, sunt necesare și containere speciale, și terminale speciale”, ne relatează managerul, care a menționat că, în curând, la portul Giurgiulești va fi inaugurat un terminal pentru depozitarea și încărcarea pe nave a produselor ecologice.

„Trebuie de ținut cont de menținerea fertilității solului”

Prograin Organic are toată infrastructura necesară exportului în regim BIO și urmează să extindă și parteneriatele cu fermierii pentru ca, în toamnă, suprafețele cultivate în regim organic să ajungă la 20 mii de hectare de la 12 mii, în prezent.

Compania intenționează să se ocupe și de agricultură nemijlocit. „Din păcate, fermierii noștri nu țin cont, în procesul de producere, de păstrarea calității solului, nu asigură asolamentul și perioadele necesare pentru restabilirea fertilității. Noi ne propunem să practicăm agricultura ecologică, conform tuturor rigorilor pentru ca modelul nostru să fie preluat și de ceilalți fermieri”, menționează Spartac Chilat.

În prezent, produsele BIO, deși într-un proces de ieftinire constantă în ultimii 20 de ani, sunt încă mai scumpe decât cele convenționale. Potrivit lui Nicolae Cojocaru, fermier și entuziast ecologist, valoarea adăugată a produselor BIO pe piața europeană este cu 40% mai mare decât în cazul produselor convenționale. Acesta este încă un stimulent pentru fermierii moldoveni.

Uleiuri presate la rece vor fi procesate din semințe ecologice

Nicolae Cojocaru este și director comercial al  companiei Arhigeea, specializată în producerea uleiurilor presate la rece. În prezent, aceasta produce 12 tipuri de uleiuri, cele mai populare fiind uleiurile din semințe de in, dovleac, armurariu, nuci, cânepă, muștar sau susan.

Compania Arhigeea a fost fondată în 2017 și abia anul trecut a început vânzările de uleiuri. Acum se pregătește să producă și în regim organic, procesul fiind puțin mai dificil, deoarece încă nu este acreditat în Republica Moldova vreun organism de acreditare a produselor BIO procesate. Însă, potrivit lui Cojocaru, cei 15 fermieri cu care compania are acorduri de livrare a materiei prime sunt pregătiți să cultive în regim BIO, o parte din terenuri fiind convertite deja.

Nicolae Cojocaru este optimist în ce privește viitorul agriculturii organice în Republica Moldova. Împreună cu alți adepți ai produselor organice, el a contribuit la lansarea pieței de produse BIO Eco Local, care se organizează în fiecare sâmbătă la Chișinău. Deși este un pas mic, acesta este foarte important pentru a testa cererea și a vedea potențialul pieței.

Viitorul sună bine

„Până acum nici nu știam ce cerere există pe piața internă, o piață specializată este însă de natură să testeze cererea și oferta, să se formeze prețurile. Este deja un început și sunt sigur că printre conaționalii noștri există suficienți susținători ai alimentației sănătoase”, menționează managerul. El consideră că și statul ar putea contribui la promovarea agriculturii ecologice, oferindu-le facilități în cadrul achizițiilor publice producătorilor de produse organice.

„În Franța și Italia autoritățile au contribuit enorm la popularizarea produselor organice, atribuindu-le acestora o cotă de 5% din volumul total de produse alimentare achiziționate de stat. Acest lucru ar putea fi preluat și la noi, consolidând agricultura ecologică moldovenească”, subliniază el.

Potrivit lui Cojocaru, agricultura BIO și alimentația ecologică va crește enorm în următorii ani, pe măsura sporirii culturii alimentare a populației. De aceea, trecerea fermierilor moldoveni la agricultura în regim BIO, pentru a ocupa în perspectivă o cotă din piața de profil a UE trebuie susținută și încurajată.

Și Spartac Chilat consideră că fermierii moldoveni au toate șansele să se poziționeze bine pe piața europeană a produselor BIO. Mai ales că punctele slabe ale agriculturii autohtone, parcelarea excesivă și productivitatea scăzută, costurile necompetitive în cazul agriculturii convenționale nu se răsfrâng și asupra agriculturii ecologice.

Ion Chișlea

Sursă: dcfta.md