Un fermier din România înfruntă cu succes criza laptelui

În pofida situaţiei dificile din sectorul laptelui, în care mulţi crescători de vaci se văd nevoiţi să pună lacătul pe propriile exploataţii, există şi o serie de fermieri care reuşesc să îşi proceseze materia primă şi să realizeze produse cu valoare adăugată. Un asemenea exemplu regăsim în comuna Stoeneşti, din judeţul Argeş, acolo unde Gheorghe Liţoi prepară, cât e ziua de lungă, produse tradiţionale atestate, precum caşcavalul opărit şi afumat, pe care le vinde apoi în propriul magazin.

„Efectivul de vaci pe care îl am este de 110 animale, alte 60 de animale fiiind tauri şi viţele. De asemenea, mai am circa 300 de oi, 40 de porci şi peste 400 de găini şi alte păsări. La stâna pe care o avem în Stoeneşti, există jos în vale şi un magazin în care vindem produsele tradiţionale din lapte. Pentru închegat, am parte de sprijinul a doi băieţi, specialişti”, povesteşte, pentru StiriAgricole.ro, Gheorghe Liţoi.

Fermierul din Stoeneşti deţine în prezent 5 certificate de produs tradiţional pentru următoarele sortimente de brânzeturi: telemea de vacă din lapte integral „Liţoi”, caş afumat „Liţoi”, urdă sărată „Liţoi”, caşcaval opărit şi afumat „Liţoi” şi brânză de burduf „Liţoi”.

„Ceea ce realizăm este 100% natural, pentru că fânul, iarba, cu care se hrănesc animalele nu conţine nimic chimic. Chiar şi cheagurile pe care le folosim sunt din miel sau de viţel, iar dacă nu am posibilitatea să găsesc aşa ceva sau să îmi procur singur, cumpăr cheag natural, din străinătate”, mai spune crescătorul.

Procesul tehnologic prin care sunt realizate produsele lui Gheorghe Liţoi nu este unul complicat, însă are la bază o serie de mici trucuri prin intermediul cărora brânzeturile sale prind o savoare aparte.

„De exemplu, pentru caşul afumat Liţoi, încălzim laptele la o temperatură de 30-32 de grade, lăsându-l circa 45 de minute, până când se formează cheagul. Timpul este suficient dacă laptele e bun, adică nu e acidulat. Închegăm şi seara, şi dimineaţa. Lucrăm numai cu lapte proaspăt. După aceea, îl batem, îl strângem şi îl punem în forme diferite, mai mici de un kilogram. După aceea punem la sărat, apoi la zvântat pe o scândură uscată, care neapărat trebuie să fie umedă, altfel mucegăieşte. Punem apoi la afumat. Fumul se face cu lemn de fag uscat. Punem puţin, restul rumeguş de brad sau de fag. E important să avem lemn dulce, îi oferă o aromă specială. Se mai aruncă o mână de urzici uscate în fum, care îi dă o culoase galbenă, frumoasă, ca de lămâie”, explică Gheorghe Liţoi procesul tehnologic.

În ceea ce priveşte caşcavalul opărit şi afumat marca „Liţoi”, acesta are o reţetă mai dificilă, în cadrul căreia caşul rămâne la maturat aproape două săptămâni, într-o cameră cu o temperatură de circa 15-18 grade Celsius. Pentru un kilogram de caşcaval sunt necesari nu mai puţin de 11 litri de lapte.

Cunoscute deja destul de bine în ţară, brânzeturile produse de Gheorghe Liţoi au ajuns de curând şi în Franţa, la o serie de magazine cu profil românesc.

„Am clienţi şi din Bucureşti, care vin la mine şi cumpără cantităţi destul de mari, la fiecare două săptămâni. Livrez şi în Franţa, pentru nişte magazine cu profil românesc. Ei mi-au spus că ar avea capacitatea să-mi ia circa 60% din marfa pe care o produc. La târguri, din păcate, nu prea pot să ajung, pentru că pur şi simplu nu am timp. Trebuie să stai permanent la stână, să verifici oamenii şi tot fluxul tehnologic”, mai spune crescătorul.

Pentru a-şi diversifica şi mai mult afacerea, Gheorghe Liţoi a construit, în urmă cu 4 ani, în vecinătatea stânei, şi un restaurant cu o capacitate de 200 de persoane, în care îşi comercializează propriile produse tradiţionale. Mai mult decât atât, cei interesaţi au posibilitatea de a închiria camere şi de a petrece un weekend la stână, pentru a cunoaşte procesul prin care laptele se transformă în produs finit.

Sursă: www.stiriagricole.ro