Mierea moldovenească riscă să fie exclusă de pe piaţa europeană

După câţiva ani destul de reuşiţi, sectorul apicol moldovenesc riscă să piardă piaţa europeană din cauza preţurilor prea mici de achiziţie a mierii, concurenţei tot mai strânse şi lipsei unei strategii de susţinere a sectorului din partea autorităţilor de la Chişinău.

Sectorul apicol moldovenesc obţinuse în ultimii ani un ritm de dezvoltare destul de dinamic după ce din 2010 mierea moldovenească a fost acceptată după o pauză de patru ani pe piaţa Uniunii Europene.

Reintrare reuşită pe piaţa europeană

Datorită unor programe de stimulare a investiţiilor, în sector au venit mai mulţi tineri, care au pus la punct afaceri apicole de perspectivă. În plus, conjunctura favorabilă de pe piaţa internaţională a mierii a făcut ca în anul 2013 valoarea mierii moldoveneşti exportate să ajungă până la 70 milioane de lei. Spre comparaţie, până în 2007, când exportul mierii moldoveneşti pe piaţa europeană a fost sistat, volumul respectiv varia de la 4 la 6 milioane lei de la an la an.

Creştere semnificativă a preţului de achiziţie

Datorită unei conjuncturi favorabile, create în urma recoltei mici de miere în UE, în anul 2013 preţul mierii neprocesate pe piaţa europeană a crescut considerabil, apicultorii şi exportatorii moldoveni valorificând din plin această oportunitate. Atunci au fost stabilite contacte cu cumpărătorii occidentali. În 2014, au fost exportate circa 2500 tone de miere, iar în 2015, peste 2000 de tone. Preţurile de achiziţie a mierii de la apicultori ajungea, anul trecut, la 40 lei kilogramul pentru mierea polifloră şi la 75 de lei pentru mierea de salcâm.

Preţurile de export au căzut până la nivelul celor de achiziţie

În acest an, însă, s-a creat o conjunctură de o aşa natură că la aceste preţuri mierea este cumpărată de către companiile procesatoare din UE de la exportatori. Drept urmare, potrivit lui Ştefan Condratiuc, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor din Republica Moldova, preţurile de achiziţie a mierii de la apicultori nu va putea depăşi 27 de lei pentru kilogramul de miere polifloră şi 50 de lei pentru mierea de salcâm.

Cauza constă în faptul că piaţa europeană este suprasaturată. Pe lângă recoltele înalte de miere de anul trecut din UE, există importuri masive de miere din ţări precum Argentina sau, mai nou, Ucraina. Ultima vinde în acest an miere pe piaţa europeană (Germania) la preţul de 1,58 euro kilogramul (36 lei) pentru mierea polifloră. De remarcat că anul trecut, preţurile de achiziţie de la apicultorii moldoveni a mierii poliflore a fost mai mare (35-40 lei). Anul curent, reieşind din conjunctura creată, preţurile de achiziţie de la apicultori nu vor putea depăşi 25-27 de lei, relatează Condratiuc. Situaţia este complicată şi mai mult de faptul că există încă mari cantităţi nevândute anul trecut. Şi, dat fiind faptul că unii exportatori au încă în stocuri miere cumpărată anul trecut, la preţuri mai mari decât cele existente pe pieţele europene în anul curent, aceste companii vor suporta pierderi considerabile. Preşedintele Asociaţiei Apicultorilor estimează că acestea se vor ridica la 10-12 mii de euro pentru un camion (circa 20 de tone).

Într-o astfel de situaţie s-a pomenit şi Vastdial & Co, unul din exportatorii semnificativi de miere moldovenească. „Avem mai multe zeci de tone de miere achiziţionată anul trecut pe care urmează s-o vindem anul acesta. Pentru a ne acoperi cheltuielile, aceasta trebuie vândută cu cel puţin 2,5 euro kilogramul. Şi, aşa cum acest lucru este puţin probabil din cauza conjuncturii de pe piaţa europeană, sperăm să compensăm pierderile din activitatea din acest an. Şi asta, dacă vom reuşi să cumpărăm mierea de la apicultori cu cel mult 30 de lei kilogramul şi s-o vindem procesatorilor cu cel puţin doi euro kilogramul”, ne relatează Anton Vaculovschi, director comercial al companiei. Este vorba despre mierea polifloră, adică cea recoltată la finele verii şi care provine în special de la acumulările de la floarea soarelui. Recolta de miere de mai, formată în mare parte din acumulări de la flori de salcâm, este deocamdată sub semnul întrebării din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile de până acum.

Dezvoltarea apiculturii, sub semnul întrebării

Situaţia în care s-au pomenit producătorii şi exportatorii de miere în acest an poate conduce la decăderea ramurii după cei câţiva ani buni, care au contribuit la avansarea acesteia. Însă, pentru a rezista, apicultura moldovenească are nevoie de suportul statului. Este vorba şi despre subvenţii, dar şi despre unele proiecte de promovare peste hotarele ţării, consideră Ştefan Condratiuc. „A vinde mierea ca materie primă, adică neprocesată cum se întâmplă acum, nu este deloc avantajos, or, marea parte a valorii adăugate o obţin anume procesatorii care o cumpără. La noi, deşi multe companii exportatoare sunt utilate cu linii de procesare, ele nu ambalează şi nu vând miere procesată şi sub marcă proprie pe piaţa europeană, deoarece este foarte dificil să închei contracte cu marile reţele de distribuţie europene. Iată aici ar fi binevenit suportul statului. Însă, deşi există o strategie de dezvoltare a sectorului, autorităţile noastre, în afară de declaraţii şi promisiuni de susţinere, n-au făcut nimic concret în acest sens”, menţionează preşedintele Asociaţiei Apicultorilor.

El consideră că doar după ce mierea ambalată sub marca „Fabricat în Moldova” va fi vândută în reţelele europene, ramura apicolă din Republica Moldova va deveni una stabilă şi nu va depinde de conjunctura ce se creează în fiecare an pe piaţa europeană. „Atunci vom putea valorifica şi calitatea mai înaltă a mierii moldoveneşti, care acum nu este luată în calcul de către cumpărătorii angro de materie primă.”, conchide Condratiuc, care menţionează că suportul statului trebuie să vină neîntârziat, deoarece o bună parte din tinerii apicultori care au investit în ultimii ani în ramură şi au contribuit la relansarea ei, vor pleca din sector dacă nu vor vedea posibilităţi reale de creştere durabilă a afacerilor.

Sursă: eco.md