Câteva probleme ale omenirii prevăzute de specialişti internaţionali

Date statistice şi previziuni ale unor organizaţii internaţionale importante au fost analizate de către specialişti ai Business Insider, citaţi de www.gandul.info, care au realizat o listă cu câteva probleme cu care omenirea s-ar putea confrunta în viitorul apropiat. Printre organizaţiile citate se numără Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Institutul Internaţional de Management al Apei.  

Numărul oamenilor care locuiesc în oraşe s-ar putea tripla 

În anul 1950, doar 750 de milioane de oameni locuiau în zonele urbane. Astăzi, această cifră a explodat la mai mult de patru miliarde, adică peste jumătate din populaţia totală a globului. Până la jumătatea secolului, aproximativ 6,3 miliarde de oameni vor locui la oraşe. 

Dincolo de suprapopulare, o explozie a numărui de locuitori ar putea determina accelerarea răspândirii bolilor infecţioase şi a virusurilor, de la banala răceală la tuberculoză. Scăderea resurselor de apă şi salubritatea defectuoasă nu vor face decât să accentueze efectele negative asupra sănătăţii. 

Comparativ cu zonele rurale, oraşele consumă circa trei sferturi din totalul energiei produse la nivel global şi elimină aceeaşi cantitate de dioxid de carbon. Aşadar, o creştere a populaţiei urbane ar pune, de asemenea, presiune pe cererea de energie şi ar genera mai multă poluare, făcând aerul toxic, aşa cum vedem că se întâmplă deja în Beijing de aproape zece ani. 

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), din cauza poluării aerului, au murit prematur 3,7 milioane de oameni doar în 2012, iar această situaţie se va agrava odată cu sporirea populaţiei urbane şi a gradului de noxe din aer. 

Aerul ar putea deveni toxic, producând boli de plămâni şi deficienţe respiratorii

Până în 2050, numărul deceselor cauzate de poluare va exploda, ajungând la şase milioane în fiecare an, arată un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). În India, acolo unde problema atinge cote alarmante, OCDE estimează că la fiecare un milion de oameni, 130 mor prematur din cauza expunerii la noxe. 

Mai mult de jumătate din populaţia lumii ar putea rămâne fără acces la apă

În prezent, 1,1 miliarde de oameni nu au acces la resurse de apă. Mai mult, 2,5 miliarde (adică 36% din populaţia planetei) trăiesc în zone în care există un risc crescut al dispariţiei reurselor de apă, acestea fiind regiunile în care este realizat 20% din Produsul Intern Brut global. 

În total, lipsa resurselor suficiente de apă pentru cel puţin o lună în fiecare an îngrijorează deja 2,7 miliarde de oameni (deci 40% din locuitorii globului), fie pentru că nu au acces la apă curată, fie pentru că nu-şi pot permite asemenea „facilităţi”. 

Până în 2050, însă, acest număr va creşte cu siguranţă. Aproape două miliarde de oameni vor locui în ţări din Nordul Africii sau din Orientul Mijlociu în care lipsa apei va fi o problemă majoră, a anunţat Institutul Internaţional de Management al Apei. În plus, până în 2050, cinci miliarde de oameni din totalul de 9,7 miliarde prognozat pentru acea dată, vor locui în zone cu riscuri serioase în privinţa resurselor de apă. 

Dincolo de lipsa apei potabile, populaţiile vor avea de suferit pentru că în aceste zone nu-şi vor putea iriga pământurile (o ameninţare pentru rezerva de hrană) şi nu vor putea folosi apa în scopuri gospodăreşti, industriale sau de mediu. 

Astăzi, o treime dintre râurile planetei au secat ori sunt în pericol să sece, iar creşterea temperaturilor şi a numărului de oameni de pe Terra vor duce la înrăutăţirea situaţiei. De asemenea, din cauza alterării circuitului apei în natură, omenirea va avea de a face cu mai multe secete, iar incendiile de vegetaţie vor fi de două ori mai distructive până în 2050. 

Speciile de peşti pe care oamenii le consumă vor dispărea

În prezent, 87% din fondul piscicol al lumii este catalogat drept supraexploatat sau epuizat. Dacă omenirea continuă să pescuiască în acelaşi ritm, majoritatea speciilor de peşti pe care le consumăm astăzi în mod frecvent ar putea să dispară până în 2050, arată un raport realizat în 2010 de Departamentul de Mediu al Naţiunilor Unite. Pentru a combate această problemă, organismele internaţionale, atât ONUб cât şi Comisia Europeană, au încercat să introducă reglementări în privinţa limitelor în care pot fi pescuite anumite specii.  

În acest context, apare şi problema banilor. 10-12% din populaţia globului se bazează pe acvacultură şi pescuit pentru a supravieţui, contribuind cu 129 de miliarde de dolari la exporturile globale, adică jumătate din suma care vine dinspre ţările dezvoltate. Pe scurt, oceanele produc circa trei trilioane de dolari în bunuri în fiecare an. 

Milioane de oameni ar putea rămâne fără hrană

Cu fiecare deceniu, creşterea temperaturilor pe planetă determină diminuarea cu 2% a cantităţii de alimente pe care o putem produce. Astfel, în următorii zece ani, omenirea va pierde 4,440,000 tone de hrană. 

Pe măsură ce temperaturile cresc, apar mult mai multe probleme. Mai întâi, dăunătorii şi bacteriile patogene se vor extinde către zone mai calde şi mai uscate, unde până acum nu-şi făcuseră simţită prezenţa.

Mai apoi, lanurile de cereale se vor usca în proporţie de 10% până în 2050. Aceasta înseamnă că, odată cu scăderea cantităţii de alimente pe care o putem produce, la rândul ei, cererea va creşte, iar o populaţie în continuă evoluţie va agrava situaţia. Acest scenariu va determina explozia preţului porumbului şi al orezului. 

Lipsa nutriţiei corecte şi echilibrate va afecta mai ales copiii, iar malnutriţia va fi o problemă pentru circa 7,5 milioane de copii din întreaga lume – la nivel moderat sau sever, arată OMS.

Pădurile tropicale ar putea dispărea complet 

În fiecare an, pierdem suprafeţe imense de pădure tropicală, un loc foarte valoros şi pentru substanţele pe care le dă pentru fabricarea unor medicamente destul de scumpe. Principala cauză este defrişarea, realizată în favoarea construirii de locuinţe şi a agriculturii. În acest ritm, între o treime şi aproape jumătate din pădurile tropicale vor dispărea până în 2050, arată specialiştii în climatologie. 

Odată cu arborii, animalele şi habitatul lor, vor deveni, însă, foarte rare şi sursele în care putem găsi substanţe din care se fabrică medicamentele pentru tratarea cancerului 

Bacteriile rezistente la antibiotice ar ucide zece milioane de oameni anual

În zilele noastre, infecţiile imune la medicamentele consacrate omoară 700.000 de oameni anual. Până în 2050, însă, acest număr va creşte de peste zece ori, ajungând la zece milioane de persoane care îşi vor pierde viaţa din această cauză. 

Problema bacteriilor rezistente la antibiotice a fost exacerbată de modul inresponsabil în care doctorii şi farmaciştii din întreaga lume prescriu pe bandă rulantă astfel de medicamente, dar şi de ideea fermierilor de a folosi antibioticele pentru culturi şi de a le integra în hrana animalelor, chiar dacă acestea nu sunt bolnave. 

Din cauza acestui uz necontrolat, antibioticele au devenit omniprezente, pot fi găsite aproape peste tot, plutind în particulele din apă sau îngropate în solul pe care sunt cultivate plantele. În cazul în care reglementările în privinţa lor nu devin mai dure, vom ajunge să trăim într-o lume în care oamenii mor din cauza unor infecţii care nu mai pot fi tratate. 

Bolile se vor răspândi cu rapiditate

O temperatură globală în creştere continuă va mări aria de răspândire a purtătorilor de boli letale, iar oamenii afectaţi vor avea imunitatea din ce în ce mai scăzută. Rezultă astfel boli care fac mai multe victime decât oricând. 

– Malaria: până în 2030, încă 60.000 de oameni vor muri din cauza acestei boli, arată estimările OMS. În ultimii ani, ţânţarii purtători ai malariei (afecţiune care a ucis 630.000 de persoane anul trecut) au început deja să se instaleze în regiunile montane care au o temperatură mai ridicată, la altitudini mai mari unde, până acum ceva vreme, nu exista pericolul îmbolnăvirii. 

– Febra Dengue şi febra galbenă: ţânţarii care găsesc un mediu propice în zonele calde sunt, de asemenea, purtătorii acestor afecţiuni care, împreună, au dus la moartea a 50.000 de oameni în fiecare an. Pe măsură ce temperaturile cresc, din ce în ce mai multe zone de pe glob vor deveni arii potrivite pentru dezvoltarea acestor specii periculoase de insecte. Până în 2050, 4,6 miliarde de oameni se vor afla în pericol să contracteze febra Dengue, arată OMS. 

– Holera: se găseşte mai ales în zonele cu temperaturi ridicate şi omoară până la 130.000 de oameni anual, toate victimele fiind aproape în întregime din zone în care nu există acces la apă curată. 

Uraganele ar putea deveni mult mai dese şi mai agresive

Dacă buncii oamenilor ce locuiesc în zonele frecvent afectate de furtuni puteau spune că au asistat în viaţa lor doar o singură dată la astfel de evenimente, nepoţii lor vor avea de a face, probabil, cu circa 20 de tornade în timpul vieţii. În vreme ce încălzirea globală este cunoscută prin prisma creşterii nivelului mărilor şi a ridicării temperaturilor, aceasta va determina şi intensificarea uraganelor. Cum planeta se încălzeşte, din ce în ce mai mulţi vapori de apă – „combustibilul” pentru tornade – vor fi eliberaţi în atmosferă. 

Acest scenariu ar putea face ca uraganele să devină cu 300% mai puternice până în 2100, arată studiile specialiştilor. Pe măsură ce oceanele se încălzesc,  şi gheaţa începe să se topească, iar nivelul apelor va creşte, ceea ce va duce la inundaţii masive pe tot globul. 

Căderile masive de electricitate vor deveni o obişnuinţă

Nivelul ridicat al apelor, furtuni tropicale tot mai puternice şi o creştere a uzului de energie la nivel global, toate vor conduce la căderi frecvente de tensiune. În Statele Unite, efectele vor fi catastrofale în oraşele nordice, ca New York sau Philadelphia. Până în 2050, până la 50% dintre locuitorii de pe Terra vor rămâne deseori fără electricitate. 

Atacurile cibernetice s-ar putea intensifica, provocând pagube însemnate

Experţii consideră că până în 2025 „naţiunile, grupurile ideologice şi indivizii maliţioşi” îşi vor intensifica activitatea în materie de hacking, arată un raport realizat de Centrul de Cercetare Pew alături de Universitatea Elon. Dintre cei 1642 de experţi chestionaţi, 61% au fost de părere că un atac cibernetic masiv ce va determina pierderi de vieţi omeneşti şi de bunuri se va produce în viitorul apropiat.

Astăzi, chiar şi ţările sau serviciile mai conservatoare, care nu atacă de obicei prin intermediul tehnologiei, s-au aventurat pe tărâmul hackingului. Cel mai relevant exemplu este ISIS, care şi-a lansat de curând „cybercalifatul”.