Cum afectează îngheţurile tîrzii cultura porumbului. În ce cazuri trebuie de reînsămînţat porumbul

Analiza de specialitate a departamentului tehnic al Companiei Monsanto România privind comportatea culturii de porumb în condiţiile de stres termic cauzate de îngheţurile târzii de primăvară.

Cei mai îngrijorați fermieri sunt cei care în săptămâna de dinaintea Paștelui au semănat porumbul sau floarea-soarelui. Acum ei nu știu dacă să întoarcă brazda sau să aștepte un miracol care să facă plantele să răsară.

Binecunoscutele avantaje ale semănatului timpuriu – de la valorificarea umidităţii din sol şi până la înflorirea înainte de instalarea stresului hidric – pălesc în faţă pierderilor care ar putea fi cauzate de îngheţurile târzii.

Probabilitatea ca îngheţurile sӑ vătămeze plantele de porumb răsărite poate fi de 5-25%, sau chiar 100%, în funcţie de:

– data semӑnatului;

– stadiul fenotipic al porumbului;

– caracteristicile solului;

– perioada de expunere la temperaturi negative şi valorile acestora.

Îngheţul şi variaţiile mari de temperatură din sol sunt doi factori generatori de stres al porumbului în primele sale faze de vegetaţie.

Intensitatea acestui stres variază în funcţie de gradul de imbibiţie cu apă al cariopsei (dacă s-a produs germinaţia, dar nu şi răsărirea sau dacă aceşti factori de stres acţionează asupra unei culturi deja răsărite).

Mulţi fermieri consideră că temperaturile scăzute nu constituie o problemӑ pentru că vârful de creştere al plantei se găseşte sub suprafaţa solului până la fenofaza V6 (6 frunze cu ligula vizibilӑ). Această apreciere empirică este valabilă de obicei pentru temperatura aerului, însă nu are mereu valabilitate şi pentru temperatura solului, din moment ce pamȃntul umed cu temperatură sub 10° C poate cauza vătămări în timpul germinării.

La ce ne putem aştepta dupӑ un val de frig?

• Vătămările cauzate de frig, înainte de rӑsӑrire survin atunci când cariopsa rămâne uscată până când are la dispoziţie apă din ploile reci sau din topirea zăpezii. De obicei, cariopsa se îmbibă şi se umflă.

Totuşi, apa rece poate duce la ruperea membranelor celulare (care rămân rigide), ceea ce se poate exprima prin radicele avortate (ramificaţii laterale oprite din creştere), proliferarea rădăcinilor seminale şi încetinirea creşterii plantulei.

Astfel de vătămări pot limita sau opri absorbţia nutrienţilor, reducând creşterea normală a mezocotilului şi a coleoptilului, precum şi expunând plantula la atacul germenilor patogeni şi al dăunătorilor.

Ca şi simptome tipice, se pot enumera:

• seminţe care se îmbibă, se umflă, dar nu germinează;
• creşterea deformate a mezocotilului, sub formă de tirbuşon;
• boabele în curs de germinare pot prezenta moartea embrionului şi putrezirea pericarpului 

Vătămări datorate îngheţului: stadiul de dezvoltare a porumbului V1-V5 (vârful de creştere se află sub nivelul solului)

Plantulele de porumb răsărite sunt relativ rezistente la temperaturi scăzute. Temperaturile de la -2° C la -5° C, afecteazӑ pӑrţile verzi ale plantulelor, deshidratȃndu-le ṣi ofilindu-le, creṣterea fiind ȋntreruptӑ. Însӑ, dacӑ vârful de creştere al plantulei se aflӑ sub nivelul solului, revenirea după un îngheţ moderat este, de obicei, rapidă şi aproape completă.

Plantele tinere, care au afectate doar părţile supraterane, îşi vor relua creşterea, dacă vârful de creştere nu a fost distrus. În mod surprinzător, îngheţurile care prind porumbul imediat după răsărire, afectează puţin producţia. Primele patru sau cinci frunze nu cresc foarte mari şi sunt destul de repede umbrite de frunzele superioare. Deci, contribuţia lor la hrănirea plantei este micӑ.

O decizie rapidă de întoarcere a culturii nu este recomandată. Mai bine să aşteptaţi câteva zile pentru a vedea dacă se reia creşterea. Dacă vârful de creştere nu a fost afectat, o nouă frunză trebuie să apară în 3-4 zile.

• Vătămări datorate îngheţului: stadiul de dezvoltare a porumbului >V5 (vârful de creştere se află aproape de nivelul solului).

Dacă vârful de creştere este deasupra solului, după stadiul de 5-6 frunze, îngheţul poate provoca daune economice grave. De cele mai multe ori duce la moartea întregii plante sau la o pierdere semnificativă a producţiei viitoare, din cauza faptului că apare înainte de diferenţierea elementelor de producţie.

Atunci când condiţiile meteo nu sunt cele mai favorabile, după un episod de îngheţ, plantulele de porumb pot muri şi putrezesc. Dacă acest lucru se generalizează în parcelă, este necesar reînsӑmânţatul.

Depistarea vătămărilor

Faceţi un control al culturii la circa 5 zile după producerea îngheţului. Examinaţi vârful de creştere, prin despicarea plantulei pe lungime.

– dacă vârful de creştere este moale şi de culoare gri sau brună, planta nu va supravieţui;

– un vârf de creştere sănătos trebuie să fie albicios sau cu o tentă gălbuie, ceea ce indică o posibilă revenire la normal a culturii.

Recomandări:

Pentru situaţiile în care vârful de creştere a supraveţuit şi planta are capacitatea de a-şi reface aparatul foliar, trebuie să intervenim cu îngrӑşӑminte foliare, biostimulatori, dar şi fungicide pentru a evita viitoarele infecţii.

Plantulele stresate de temperaturile mici sunt foarte sensibile la vătămările datorate acţiunii erbicidelor. Aplicarea postemergentă trebuie făcută numai după evaluarea cu grijă a culturii şi amânată până când îşi reiau plantele creşterea şi dezvoltarea. Dacă buruienile sunt mici şi cresc încet, rămâne suficient timp pentru aplicarea erbicidului. Totuşi, dacă presiunea îmburuienării este mare şi acestea au ajuns în faza optimă pentru erbicidare, trebuie să se ia în calcul riscurile vătămării porumbului versus beneficiile controlului buruienilor. Dacă buruienile sunt mici, o lucrare atentă cu cultivatorul poate fi opţiunea mai bunӑ decât erbicidarea postemergentă.

Dacă vârful de creştere este afectat şi planta nu poate să-şi reproducă frunzele, întoarcerea culturii şi reînsămânţarea sunt obligatorii.