Străinii au acaparat aproape jumătate din terenul agricol al României!

Străinii au ajuns să controleze până la 40% din terenul arabil al României. Potrivit unui studiu comandat în Parlamentul European şi citat de Economica.net, printre marii proprietari sunt cetăţeni libanezi, conţi austrieci, bănci şi companii de asigurări. Efectele sunt negative atât asupra forţei de muncă, cât şi asupra mediului înconjurător.

Un studiu realizat anul acesta de către Transnational Institute pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene atrage atenţia asupra fenomenului de „acaparare” a terenurilor agricole din Europa de Est de către cetăţeni străini din afara UE, analizând, totodată, şi cât teren a fost cumpărat de cetăţeni ai Uniunii Europene, dar din alte ţări decât acelea în care se află terenurile.

În studiu se menţionează că România nu are date oficiale despre acest fenomen, autorii folosind date obţinute din diverse alte surse. De asemenea, autorii menţionează că în jur de 20-30 la sută din terenul arabil al României aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10 la sută aparţin unor persoane rezidente în alte state decât cele din UE. Altfel spus, din estimările Transnational Institute, aproximativ 5,3 milioane de hectare (40% din cca 13,3 milioane de hectare) sunt exploatate de străini. Numai în Timiş, spun analiştii Transnational Institute, se estimează că în jur de 150.000 de hectare de teren arabil, adică o treime din total, sunt exploatate de companii italiene.

Mai mult, din datele Institutului, în România se găsesc şi cele mai numeroase ferme atipice deţinute de cetăţeni străini. „Cea mai mare fermă din România, deţinută de străini, aparţine companiei libaneze ‘Maria Group’ şi se întinde pe 65.000 de hectare. Având propriul port şi depozit de cereale, grupul exportă carne şi cereale în special în Orientul Mijlociu şi Africa de Est”, se arată în raport.

Analiştii dau şi exemplul Bardeau Holding, un business legat de contele austriac Andreas von Bardeau, al cincilea cel mai mare proprietar de terenuri arabile din UE, care controlează 21.000 de hectare în Arad, Timiş, Caraş Severin şi Argeş. Compania are propria infrastructură de transport, două centre de depozitare cu o capacitate totală de 32.000 de tone, capacităţi de procesare şi activităţi de marketing.

Olandezii de la Rabobank, acuzaţi că au luat pământurile cu japca

Unul dintre grupurile străine care au cumpărat mult pământ în România este şi fondul deţinut de gigantul bancar Rabobank din Olanda. Potrivit unei investigaţii jurnalistice, acesta ar fi ajuns să deţină 21.000 de hectare de teren, existând numeroase plângeri din partea ţăranilor care acuză că pământul le-a fost luat cu forţa sau prin şiretlicuri avocăţeşti.

„Înainte de a achiziţiona o fermă sau a investi în ea, facem o verificare şi o analiză amănunţită a vânzătorilor, arendaşilor, operatorilor de ferme, fermelor şi a multor altor factori relevanţi pentru fazele de investiţie“, dă asigurări Rabo Farm într-un raport publicat în 2013. „Rabo Farm este activ în regiunile rurale, unde situaţia economică şi socială este sub media ţării (…) şi crede că investiţiile sale contribuie la dezvoltarea socio-economică a comunităţilor“, adaugă fondul de pensii capitalizat cu 315 milioane de euro.

Investigaţie la nivel european

Dar, într-o investigaţie care a durat un an, CRJI (Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie) şi De Correspondent au descoperit un alt tablou decât cel prezentat de Rabo Farm, scrie EUobserver. Şi anume un tablou în care fondul de pensii scoate profit dintr-un sistem precar şi corupt, contribuind la izolarea micilor fermieri dintr-una din cele mai sărace state ale Uniunii Europene. Cel puţin 11 cazuri de terenuri agricole cumpărate de Rabo Farm sunt anchetate în prezent de procurori anticorupţie, vizând acuzaţii de fals şi înşelăciune, potrivit investigaţiei realizate de 2 jurnalişti.

Intermediari dubioşi

Una dintre firmele fondului Rabo Farm a lucrat în cele mai multe cazuri cu intermediari care l-au angajat pe Gheorghe Papuc, un infractor condamnat, să le găsească terenuri de vânzare. Locuitori ai unuit sat se plâng cum Papuc a venit la ei în toiul nopţii, i-a hărţuit şi i-a păcălit să îşi vândă terenurile.

„Au fost îmbarcaţi într-un autobuz şi duşi într-un oraş învecinat. Odată ajunşi acolo, au fost duşi într-un bloc, apoi împinşi într-o cameră mică puţin luminată şi puşi să semneze în faţa unui notar că renunţă la terenuri. Li s-au plătit mai puţin de 80 de euro pe hectar, dar nu au fost în stare să numere banii până acasă din cauza întunericului din încăpere şi din autobuz“, potrivit investigaţiei, în care se precizează că niciunul dintre aceştia nu avea habar cui i-a vândut în realitate terenul.

A aflat la primărie că nu mai are pământ

Mircea Necrilescu, din Zărand, o comună de aproape 2.000 de locuitori din judeţul Arad, este unul dintre fermierii români prejudiciaţi în profitul gigantului bancar olandez. El a aflat că nu mai este proprietar asupra terenului său în timp ce completa nişte hârtii la primărie. Nimeni de la primărie nu a vrut să-i spună cum s-a putut întâmpla acest lucru.

„Asta au păţit mai mulţi oameni din comună. Nu ştiu exact cum s-a întâmplat, dar am auzit că s-au falsificat documente cu ajutor de la primărie. Este pământul nostru, moştenit de la părinţi, şi nu e corect să apară cineva care să devină, aşa, proprietar“, le-a spus Necrilescu jurnaliştilor.

Potrivit investigaţiei, o parte a terenului lui Necrilescu este deţinut acum de Rabo Farm, care a cumpărat peste 140 de hectare în Zărand începând cu 2013 încoace. De fapt, oamenii din Zărand spun aceeaşi poveste, şi anume cum pământurile le-au fost luate fără ca ei să ştie, fără să primească vreun ban şi cum au fost vândute de către alţii în numele lor, adesea unor companii străine.

Cel puţin 16,5 hectare din terenurile Rabo Farm din Zărand au fost cumpărate printr-o procedură complexă, care implică un judecător condamnat condamnat recent pentru înşelăciune şi precontracte, care sunt acum verificate de procurori anticorupţie.

Pe de altă parte, unii fermieri susţin că mulţi oameni de la ţară îşi vând pământul ca să poată lua ajutor social. www.agrointel.ro scrie despre fermierul Piero Francisci, care are o afacere în agricultură în judeţul Teleorman. Acesta susţine că, din discuţiile cu ceilalţi colegi agricultori, a aflat că situaţia este similară în toate zonele ţării, mai ales acolo unde populaţia este îmbătrânită.

”Oamenii sunt săraci şi nu sunt puţini cei care preferă să trăiască pe bani de la stat şi cu ce mai produc în gospodărie. Dacă au teren agricol, nu au cu ce să îl muncească sau nu vor să lucreze la câmp, iar banii de pe arendă li se par puţini, aşa că mulţi vin la mine să mă întrebe dacă nu vreau să le cumpăr suprafeţele – de multe ori mici, de cel mult câteva hectare, ca să poată cere ajutor social de la primărie”, a dezvăluit Piero Francisci pentru Agrointeligenţa.

Aceeaşi sursă mai scrie că în mediul rural, ajutorul social poate reprezenta un venit sigur pentru care, culmea, nu trebuie să te speteşti muncind. Condiţiile de acordare a acestor bani includ însă şi condiţia ca beneficiarul să nu aibă în proprietate teren agricol. Aşa se face că mulţi ţărani au ajuns să bată la porţile marilor ferme din zonă pentru a-şi vinde şi pământul. De multe ori, nu este vorba decât de câteva hectare.

Legislaţie modificată anul trecut

Persoanele care deţin clădiri, autovehicule, terenuri, animale sau păsări „a căror valoare netă de producţie depăşeşte suma de 1.000 euro” pentru persoana singură, respectiv 2.500 euro pentru familie nu mai primesc ajutoare sociale. Prevederea a fost inclusă în legislaţie în toamna anului trecut de către Ministerul Muncii.

În urma intrării în vigoare a noilor norme, pentru determinarea sumelor, Ministerului  Agriculturii i s-a cerut să să pună la dispoziţia primarilor procedura de calcul necesară pentru stabilirea valorii de producţie. Aşa se face că din octormbrie anul trecut, proprietarii de teren au trebuit să aleagă: fie renunţă la ajutorul social, îşi păstrează şi îşi lucrează terenurile, fie vând proprietăţile şi rămân dependenţi de venitul minim garantat de la stat.

Sursă: http://agrointel.ro